marți, 1 decembrie 2009

Intelegerea

Va veni o vreme cînd vei înţelege ceva din ceea ce nu poţi înţelege încă. Explică unui copil, de pildă, lucruri pe care le înţelege numai omul mare. Degeaba i le spui. Arată-i opere de artă, arată-i tot ce poate avea omenirea mai înalt şi mai frumos şi n-o să te înţeleagă. De ce? Pentru că nu e la măsurile înţelegerii. Tot aşa şi noi. Cine nu înţelege, să ştie că nu a ajuns la măsurile înţelegerii. Trebuie să le primim pe toate prin credinţă, să ne plecăm cu mintea, să ştim că Taina nu suferă ispitire, să ne lăsăm conduşi de Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, de Biserica noastră. Dacă va vrea Dumnezeu să înţelegem mai mult cîndva, vom înţelege, iar dacă nu, nu. Cît ştim e destul, dacă ştim să ne plecăm cu mintea.

Noi nu putem înţelege cît trebuie din lucrurile lui Dumnezeu. Dacă le-am înţelege, ar fi mai prejos de noi şi n-am avea nici un folos din ele. Avem folos din ele, chiar din neînţelegerea lor, tocmai pentru că sunt mai presus de noi. Este mai mult să ştii că un lucru e mai presus de înţelegere decît să crezi că l-ai înţeles, mai ales dacă este vorba de lucrurile lui Dumnezeu. Firea noastră nu poate descoperi adevărurile lui Dumnezeu, ci cel mult le poate primi prin credinţă.

Lucrurile cereşti se înţeleg cu o minte sfîntă, cu o minte înduhovnicită, cu o minte mai presus de lume, cu mintea lui Hristos.

Un comentariu:

susica spunea...

Cuvinte de folos pentru toti crestinii ! ” Cine stie sa faca ce e bine si nu face pacat are. ” ( Iacov 4, 17 ). ” Cereti si nu primiti, pentru ca cereti rau, ca voi sa risipiti in placeri. ” ( Iacov 4, 3 ). ” Orice cerem, primim de la Dumnezeu, pentru ca pazim poruncile Lui si cele placute inaintea Lui facem ” ( 1 Ioan 3, 23 ). ” Daca cerem ceva dupa voia Lui, EL ne asculta cererile” ( 1 Ioan 5, 14 ). ” Sa nu iubim cu vorba, numai din gura, ci cu fapta si cu adevarul ” ( 1 Ioan 3, 18 ). ” Tineti din rasputeri la dragostea dintre voi, pentru ca dragostea acopera multime de pacate” ( 1 Petru 4, 8 ). ” Daca dragoste nu am, nimic nu sunt, nimic nu-mi foloseste ” ( 1 Corinteni 13, 2-3 ).